Search This Blog

Friday, June 14, 2013

Recommended lecture of the month - June 2013 - Grainne de Burca: "Europe's Raison d'Etre"

A very interesting argument of what EU was, it is and of what it should become.
Quote:
"What is the raison d’être of the European Union? Does it still make sense to ask this question today? Launched in 1952 as a kind of pilot project of limited economic integration with a view to securing greater peace and prosperity for its Member States, the EU has evolved into something much larger, more complex and more ambitious. This chapter argues, contrary to the recent suggestion of an influential commentator, that the question of the EU’s mission or raison d’être still matters today, and not only because of the serious economic crisis in which it has been mired since 2007. I argue that while the European Union at its origin was primarily inwardly focused on repairing and strengthening a damaged continent so as to deliver internal peace and prosperity, it has become as much or more concerned today with its external dimension, namely with enhancing Europe’s global economic and political influence and role. That is not to say either that the external dimension of European integration was unimportant at the time the Community was first created, nor that internal peace and prosperity has ceased to be a central concern in the present day. Far from it. Nevertheless, the last two decades in particular have brought a more sustained focus on the external and global significance of European integration, and when the question of Europe’s raison d’être is raised today, the importance of having a relatively unified European political system to counterbalance the influence of other existing and rising powers has become a more significant part of the answer than was ever previously the case."


Thursday, June 13, 2013

Revizuirea Constituției și mediul de afaceri

Procesul de revizuire a Constituției României este în toi, cu ședințe prelungite ale comisiei parlamentare care redactează proiectul, cu dezbateri publice intense și replici tăioase între factorii de decizie din mediul administrativ și politic.
Nu se discută însă DELOC, în acest cadru, de prevederile din legea fundamentală a României cu impact asupra economiei. Constituția României prezintă particularitatea (nu orice constituție, chiar și din Uniunea Europeană, conține astfel de norme) de a conține prevederi exprese care se referă la 
- libertatea economică - art.45 
Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate” și la 
- funcționarea economiei în regim de economie de piață - art.135
1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.(2) Statul trebuie să asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;
b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară; 


c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor; 


d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional; 
e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic; 
f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii; 
g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene.
Dacă art.45 este destul de clar și nu necesită vreo actualizare, nu același lucru se poate spune și despre art.135.
Pe de o parte, acesta conține prevederi insuficiente atunci când se referă, în alineatul (2), litera a) doar la ”protecția concurenței loiale”, în condițiile în care există de fapt două seturi de reguli de concurență, complementare unele cu altele, dar fără a se confunda: normele de concurență loială (protejate prin prevederile speciale din Legea 11/1991, rămasă, la rândul său, în urma realităților economice, și prin prevederile din Codul Civil referitoare la răspunderea civilă delictuală) și normele de concurență de tip antitrust (protejate în principal prin Legea concurenței nr.21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare și prin articolele 101-107 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, deci inclusiv normele care reglementează regimul ajutorului de stat).
Pe de altă parte, art.135, alineatul (2) circumscrie economia de piață unor deziderate care fie nu mai sunt de actualitate, fie sunt vagi și nu conferă vreo substanță acestor prevederi - ”interesul național” (de ce nu și ”interesul Uniunii Europene”, dacă România este membră a acesteia și parte componentă a Pieței Interne a UE ?), stimularea cercetării științifice, laolaltă cu stimularea artei (!?), referințe la activitatea valutară ca fiind distinctă de cea financiară etc.
Un singur paragraf - litera g) din alineatul (2) - se referă la ”obiectivele Uniunii Europene” , în ceea ce privește politicile de dezvoltare regională, în urma unei modificări operate odată cu precedenta revizuire a Constituției, din 2003 și luând, probabil, în considerare, fondurile pre-aderare care au mers în mare parte pe obiective de dezvoltare regională. Or, ca urmare a calității de Stat Membru al Uniunii Europene și de parte componentă a Pieței Interne, începând cu 2007, practic orice politică economică trebuie să aibă în vedere obiectivele Uniunii Europene, care sunt, practic, și ale României.
Este important de avut în vedere că articolele 101-107 din TFUE, amintite mai sus, sunt de directă aplicare în România și fac parte, de fapt, din ordinea juridică internă, conform art.148 din Constituție. 
Concluzia mea este că art.135, mai ales alineatul (2), trebuie reformulat, astfel încât accentul condițiilor de funcționare a economiei de piață să cadă pe două dimensiuni: obiectivele Uniunii Europene și competivitatea (eficiența) întreprinderilor din România. 
Reformularea ar putea fi următoarea:
2) Statul garantează și promovează creșterea competivității economiei românești prin: 
a) exercitarea liberă și neîngrădită a activităților economice și respectarea regulilor de concurență, astfel încât să fie asigurată folosirea optimă a factorilor de producţie; 

b) absența oricăror bariere administrative, care nu sunt justificate de obiective de interes general, din calea exercitării libere a activităților de către întreprinderi..

c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice şi protecţia inovației și a dreptului de autor; 

d) exploatarea resurselor de producție, în condiții de maximă eficiență economică și cu acordarea accesului nediscriminatoriu tuturor celor interesați; 

e) dezvoltarea economică în condițiile ocrotirii mediului înconjurător şi menţinerii echilibrului ecologic; 

f) crearea condiţiilor necesare pentru bunăstarea consumatorilor și creşterea calităţii vieţii; 
g) aplicarea politicilor economice, la nivel național sau regional, în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene.


De asemenea, ar fi utilă introducerea unui nou alineat la finalul art.135, care să întărească ideea de garantare a principiilor economiei de piață.
”(3) Sunt interzise orice măsuri administrative și dispoziții legale în măsură să afecteze competivitatea economiei românești și condițiile pentru asigurarea acesteia, menționate la alineatul (2).”

Competivitatea trebuie să fie obiectivul principal care trebuie urmărit și căruia toate celelalte obiective trebuie să îi fie subsumate. În acest sens, trebuie ca legea fundamentală să asigure, în principal, că nu există bariere și impedimente nejustificate în calea activităților economice, că există un acces nediscriminatoriu la resursele necesare activităților economice, să stimuleze cercetarea și să protejeze inovarea, în acord cu alte obiective, cum este protejarea mediului înconjurător de efectele nocive ale activităților economice.
Competivitatea, la rândul său, nu este un scop în sine, ci un element prin care este asigurată satisfacerea unor obiective majore, cum este asigurarea bunăstării cetățenilor României, prevăzut de art.47, alineat (1) din Constituție, conform căruia ” Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.” În egală măsură, existența unei economii puternice este un element important al asigurării securității naționale, această preocupare fiind regăsită în strategiile de securitate națională din ultimii ani.

Aceasta este propunerea mea. 
Dezbaterea este deschisă. Vi se par potrivite / necesare aceste modificări ?